“Să vină lumea la biserică, nu la club!”

(Daniel Patriarhul, 3.11.15)

 

 

Când a intrat în marea cetate, călare pe un asin, Păstorul nu și-a imaginat că, peste ani, mica lui turmă va deveni o armată de lucrători întru bunăstarea urmașilor Lui.

Nici cei 12 ucenici pe care și i-a ales să-i ducă învățătura mai departe nu s-au gândit că, din unealtă pentru bine, cuvântul lor va deveni parte dintr-o uneltire.

Timpul a trecut, iar învățăceii învățăceilor au devenit la rândul lor păstori pentru alți învățăcei ai căror învățăcei s-au transformat în păstori. Turma a devenit tot mai mare, iar păstorii tot mai mulți și mai bogați.

La un moment dat, și păstorii, și marea turmă s-au împărțit între est și vest. Atunci a început cu adevărat lupta pentru păstrarea turmei. Bogăția prinsese cheag deci cine-i păstorul cel mai puternic?

În secole, turma a devenit tot mai chinuită, dar păstorii tot mai mulțumiți. Păstorii au înțeles însă că dacă turmei nu îi va fi frică, vor fi nevoiți să renunțe la palate și să se ascundă în bordeie precum cel în care s-a născut Întâiul Păstor.

Astfel, păstorii s-au transformat în stăpâni. Cu cât turma a fost mai săracă și mai neșcolită, cu atât păstorii stăpâni au devenit mai puternici. Tradițiile și-au însușit teama de păstor și Evul cel întunecat a rânduit că dacă nu ești cu păstorul stăpân ești împotriva lui. Și asta a devenit legea pământului.

 

 

Cum e la noi legea pământului într-o vreme în care slova e pusă pe hârtie de o mașinărie mai inteligentă decât cea care a dus primul om pe Lună?

 

Legea pământului e că dacă nu ai binecuvântarea stăpânului nu intri la Teologie, degeaba mergi la seminar.

Legea pământului e că dacă vrei să devii păstor intri în genunchi la stăpân. Da, în secolul ăsta intri în genunchi și pupi odăjdiile aurite. Și dai bani. Și dai și alți bani, că poate te obligă să ridici o turlă, dacă tot vrei să intri în breaslă. Dacă nu faci asta, ajungi taximetrist.

Legea pământului e să taci și să nu crâcnești. Altfel primești “ascultare” sau “canon”.

Legea e că dacă turma te iubește mai mult decât pe stăpânul tău, stăpânul tău te strămută. Și te pedepsește.

Dai din nou bani. Și ceri bani de la turma ta. Și dai bani stăpânului tău. Zeciuiala e zeciuială. Iei de la morți și vii, dai celor mai vii dintre vii.

Vremurile se schimbă, oamenii se deșteaptă. Nu, nu se poate! Dacă oamenii nu vor, atunci forțăm copiii lor. Trebuie să învețe religie pentru că Dumnezeu îți dă primul ajutor. Trebuie să se teamă.

Legea pământului spune că dacă celelalte legi nu-s bune pentru biserică, te faci frate cu legiuitorul. El obligă turma, tu o sperii, amândoi câștigați. Câștigați și vă îmbogățiți.

Dacă legiuitorul n-are teamă, i-o dai tu. N-avea grijă, se va teme, turlele stăpânului tău sunt mai înalte decât Casa Poporului.

Stăpânul tău are tupeu. E Patriarhul Tupeului.
Și totuși… Asta e toamna Patriarhului, cel puțin a acestui patriarh. Iar după toamnă vine iarna.

 

Comments are closed.