Aș trece repede peste dezbaterea cu medici supărați că se interzice șpaga și medici care nici nu vor să audă de așa ceva, plus că mai sunt și cei (e drept foarte puțini) care au niște specialități ce le permit salarii decente.

Cei care sunt atât de vehemenți împotriva interzicerii plicului cu bani sunt probabil cei care, oricât ar câștiga, întotdeauna vor dori mai mult. Sunt cei care s-au dus la medicină pentru că era “de viitor” sau “bănoasă”.

 Apoi sunt ceilalți medici, la fel de prost plătiți, dar care nu așteaptă niciodată nimic de la tine. Și mai sunt și medicii foarte tineri, care oricât de greu le-ar fi, nu vor să primească nimic. Nu vor să primească nimic pentru că atunci când au ales medicina deja se vorbea de ani mulți despre salariile proaste, iar banii care le-ar fi oferiți, cu oricâtă recunoștiță ar fi oferiți,  nu ar face altceva decât să le confirme că și ultimul amărât știe că medicul e tot un pârlit, cu toată cartea lui.  E o chestiune de demnitate pentru medici.  Salariul este o chestiune de demnitate și tocmai de aceea nu au nevoie de legalizarea șpăgii. Au nevoie de salarii.  Ponta, Oprea și Iohannis ar fi trebuit să își imagineze că mărirea propriilor salarii nu va face altceva decât să îi lase fără argumente în fața celor care, poate mult mai îndreptățiți, vor cere și ei salarii mai mari.

În momentul în care, printre promisiuni regești referitoare la mărirea salariilor,  am auzit și că se va căuta o soluție care să le permită pacienților să își arate “recunoștința” față de medici, iar “recunoștința” să fie impozitată, mi-am spus “Halt! Filmul ăsta l-am mai văzut, era cu chelneri.”  Parcă văd: În caiețelul din  biroul asistentei șefe, fiecare medic va scrie câți bani are la el înainte de intrarea în gardă. ANAF-u’ o să vină cu mascații, va face monetarul și va căuta chirurgii la saboți. Probabil că nu vor fi probleme, fiecare medic va merge la administrația financiară și va declara ceva, după modelul “Luna asta am primit câte 10 lei de la cinci mămăi cu artrită, 150 de lei la o verificare de implant mamar și 2000 de lei de la iubitul unui alt implant mamar, că a fost domnul mulțumit de rezultat.  Total 2200 lei, impozit de plată 352 lei.” Sănătate!

Încet, încet vom avea și un mercurial oficial, fiecare va ști cât și cui trebuie să dea, că doar e legal. În timp, va fi de la sine înțeles că, dacă nu dai, nu primești. Astfel, sistemul sanitar va fi complet privatizat.

Fabuloasele contribuții reținute din salariu vor deveni doar biletul de intrare în spitalul în care vei plăti direct medicului. Bine, asta în cazul în care va mai exista sistemul public de sănătate.

Dar dacă prin absurd funcționează legalizarea șpăgii la medic? Păi, atunci chiar nu mai are rost să plătim impozite, transferăm metoda plății directe și în alte domenii și astfel putem liniștiți să ne întrebăm de ce mai avem nevoie de stat.

Când ai de rezolvat una dintre problemele eterne ale României de după 1989 – salariile medicilor și dotarea sistemului de sănătate  – filozofia tip  “Hai, lasă, că vedem noi cum facem să vă luați o șpăguță” arată ce înseamnă pentru tine funcția din care faci această propunere – înseamnă o șpăguță.

Pentru cei care nu sunt pasionați de viața politică, fiind preocupați să supraviețuiască, în acest moment, în frumoasa patrie, lucrurile stau cam așa: avem un prim ministru beteag, care nu își mai exercită atribuțiile, și un prim ministru interimar – multifuncțional.

Beteagul e Victor Ponta, multifuncționalul e Gabriel Oprea – Prim-ministru interimar, Viceprim-ministru pentru securitate naţională, Ministrul Afacerilor Interne.

Că Gabriel Oprea a ajuns prim ministru folosind scara de serviciu a unui spital turcesc, s-a comentat deja. Că se află la conducerea unui partid parlamentar care n-a participat în alegeri, și asta s-a comentat deja. Fiecare a comentat cum a putut, cu mai multă sau mai puțină pasiune politică, trecând prin filtrul propriilor simpatii sau antipatii politice.

Ceea ce m-a enervat cel mai mult în acest basm este că premierul interimar Gabriel Oprea le-a solicitat miniştrilor să i se adreseze cu formula “Domnule general“, explicând că nu vrea să creeze confuzii, deoarece postul de prim-ministru îi aparţine lui Victor Ponta.

Nu s-ar fi creat nicio confuzie. Domnul Oprea este prim ministru interimar, i se poate adresa toată lumea cu “Domnule prim ministru interimar”, dacă tot e să fim plini de grijă față de orgoliul premierului beteag.
Varianta decentă, lipsită de visuri de mărire, ar fi fost “Stimați colegi, vă rog să rămânem la titulatura de vice-prim ministru, chiar dacă în aceste zile voi exercita și atribuțiile primului ministru”.

cv gabriel oprea
„Domnul general” are deja noua funcție trecută în cv-ul de pe site-ul Palatului Victoria și spune că vrea să conducă Guvernul „ca la armată”, cu mai puțină politică și mai multe avize pentru acte normative. Pare chiar competent, nu-i așa? VVP ar putea chiar reține acest mod de lucru.

Sunt curios câți dintre membrii cabinetului – cândva Ponta – i se adresează premierului interimar cu “Domnule general”.

Înțeleg că domnul Oprea vrea să se impună în conștiința tuturor ca un mare strateg militar, sumă a impresionantului șir de studii încheiate magna cum epoleți, dar, serios, “Domnule general”?!

Ideea că un “domn general” conduce Guvernul, mă face să îmi caut pașaportul.